Dar de ce vrei să dai înapoi creditul mai repede, să-l rambursezi anticipat?

te gandesti ca atunci cand mergi la o banca si le spui ca vrei sa platesti creditul anticipat sa se bucure. dar spre marea ta surprindere vezi ca din contra se ofesenaza.

Dar de ce vrei să dai înapoi creditul mai repede, să-l rambursezi anticipat?

Dar de ce vrei să dai înapoi creditul mai repede, să-l rambursezi anticipat?

„Dar de ce vrei să dai înapoi creditul mai repede, să-l rambursezi anticipat?”, a fost întrebarea unui preşedinte de bancă către un client. Un client bun platnic, conştiincios, fără întârzieri la plată, cu frică să nu ajungă dator vândut.

În schimb, el, clientul, a avut doar câteva întrebări legate de contractul de împrumut. Adică întrebările uzuale ale clienţilor: „De unde a apărut acest comision, pentru că înainte nu era?”. „Aşa e, aveţi dreptate, înainte nu era, dar e acum. Ştiţi, banca a adoptat un nou plan de tarife şi comisioane şi aveţi 5 lei pe lună sau 2 euro la contul în euro, comision de administrare!”

 

Pentru că în contractul de credit îşi rezervă dreptul să facă aceste modificări. Paragraful 100 nu ştiu cât. Dar e mult 5 lei pe lună, te întreba din priviri ofiţerul de credit? 60 lei pe an, 600 de lei în zece ani, 1.200 lei în 20 de ani, asta dacă nu se mai modifică odată? Nici nu ştii ce să spui. Dacă nu-i plăteşti, poţi să fii sigur că la un moment dat eşti trimis în baza restanţierilor şi îţi trebuie multe luni, multe drumuri şi mulţi nervi să ieşi de acolo!

„De ce nu mi-aţi scăzut dobânda/rata? Că la alte bănci s-a scăzut, că euribor/robor/robid/ sau ce alt indicator de referinţă a scăzut, ştiu eu de la alţi clienţi.”

„Nu ştim ce să vă spunem, poate au alte condiţii, alte marje, alţi indicatori!”

Dar a luat cineva un credit tot de aici şi are o dobândă mai mică! Şi plăteşte mai puţin!

„Ştiţi, dumneavoastră aţi luat creditul cu condiţiile de atunci, de acum 2-5 ani, iar acum e altceva”, vine răspunsul ofiţerului.

„Dar când am luat atunci creditul, nu aveam acel comision. De ce l-aţi pus acum?”

„Nu ştiu ce să vă spun. Nu stabilim noi. Din centrală. Dacă vreţi, puteţi întreba acolo.”

Sunt întrebările şi discuţiile care macină atât nervii clienţilor, cât şi pe cei ai ofiţerilor de credite, care azi sunt la o bancă, mâine la alta, iar la anul în altă parte, dar care trebuie să aibă sau să găsească răspunsuri.

Şi clienţii, ce să zică? Iau răspunsurile aşa cum sunt, unele le înţeleg, altele nu. În final tot suma aia trebuie să o plăteşti lunar.

Din păcate, în tot acest dialog, monolog al absurdului de multe ori, marea majoritate a clienţilor, persoane fizice, au căpătat o ură puternică faţă de bănci. Şi nu cred că există cineva care să nu vrea să dea banii înapoi mai repede, să scape de credit, ca să nu mai aibă de-a face cu băncile. Nu cu creditul în sine! Sau alţii care preferă să stea cu chirie decât să ia credit de la bancă pentru a-şi cumpăra un apartament, cu toate că ar ieşi mai ieftin. În lipsa creditelor, nicio economie nu poate urca susţinut şi să-şi îmbunătăţească nivelul de trai.

Cine poate pune ceva deoparte lunar, fie 50 de euro, fie 100 euro, fie 200, fie oricât, nu se gândeşte decât să mai ramburseze din credit. Ca să scape. Iar bancherii s-au trezit că nu e bine. Că rambursează anticipat clienţii bun platnici şi că astfel nu mai au de unde lua dobândă de la ei. Adică nu mai au venituri. Plus că nu mai au nici unde să plaseze din nou banii primiţi anticipat. Clienţi buni nu mai sunt, au deja credite, la titluri de stat dobânda este numai 4% – 5,25% la euro, iar ei luau înainte 8%- 12% la euro de la clienţi, la creditele pentru companii dobânzile cerute sunt mult, mult, mai mici. Iar patronii şi directorii negociază la sânge. Şi dacă se enervează, bagă societatea în insolvenţă. Deci adio şi dobânzi, şi o bună parte din credit. Alte provizoane, alte întrebări, alţi bani ceruţi de la acţionari, adio bonus.

Iar orice rambursare anticipată înseamnă un minus de bani în consum, în economie. În loc să cumpere un nou televizor, ceva haine, pantofi, adidaşi, poate un nou corp de mobilă, poate încă o sticlă de vin, banii se duc în seiful băncii, iar de acolo nu au unde să iasă din nou la fel de profitabil. Iar statul nu ia din acest circuit nici TVA, nici accize, nici impozit pe profit, nimic. Cum nu sunt venituri, toată lumea trebuie să taie din cheltuieli. Iar creşterea economică se lasă aşteptată, salariile nu cresc, lumea e nervoasă că „treaba” nu merge.

Iar bancherii îşi întreabă clienţii: „De ce vreţi să rambursaţi anticipat? Haideţi că avem o promoţie mai bună acum, rata e mai mică, poate vă mai gândiţi!”

Au venit şi vremurile astea!

 

sursa: sf.ro

 

 

Incoming search terms:

6 Comments

  1. Mika 14 iunie 2011
    • Analfabetul 14 iunie 2011
      • Mika 14 iunie 2011
        • Analfabetul 14 iunie 2011
          • Mika 14 iunie 2011
          • Analfabetul 14 iunie 2011

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: